Care specii sunt cele mai afectate de echipamentele de pescuit fantomă

Echipamentele de pescuit fantomă — plase, capcane și undițe pierdute sau abandonate în ocean — reprezintă o amenințare majoră pentru ecosistemele marine din întreaga lume. Aceste unelte de pescuit abandonate continuă să captureze și să ucidă viața marină fără discriminare, provocând daune semnificative biodiversității și pescuitului. Înțelegerea speciilor cele mai afectate de pescuitul fantomă poate ajuta la ghidarea eforturilor de conservare și a dezvoltării tehnologiei pentru a reduce această formă ascunsă, dar distructivă, de poluare marină.

Cuprins

• Specii de pești puternic afectate de echipamentele fantomă
• Crustacee și scoici prinse în unelte fantomă
• Încurcarea păsărilor marine și a echipamentelor de pescuit fantomă
• Riscurile legate de mamiferele marine și echipamentele de pescuit fantomă
• Recifele de corali și daunele aduse habitatului cauzate de echipamentele fantomă
• Țestoasele și amenințările reprezentate de echipamentele de pescuit fantomă
• Ramificații economice și ecologice
• Eforturi de atenuare a impactului pescuitului fantomă
• Cum poți ajuta la reducerea impactului echipamentului fantomă

Specii de pești puternic afectate de echipamentele fantomă

Peștii se numără printre cele mai frecvente victime ale echipamentelor de pescuit fantomă. Plasele și capcanele pierdute continuă să funcționeze, prinzând în capcană specii vitale pentru pescuitul comercial și rețelele trofice marine. Peștii de fund, cum ar fi codul, eglefinul și codul galben, sunt deosebit de vulnerabili, deoarece capcanele sunt adesea amplasate în apropierea fundurilor mării, unde se adună aceste specii. În mod similar, peștii pelagici, cum ar fi tonul sau macroul, pot fi prinși în plase plutitoare care prezintă pericole fără discriminare.

Plasele fantomă, adesea fabricate din plasă de nailon durabilă, prind peștii care nu pot scăpa și, în cele din urmă, mor din cauza epuizării, rănilor sau înfometării. Capturarea continuă a puietului de pește perturbă populațiile de reproducere și subminează sustenabilitatea pescuitului. În zonele în care se acumulează echipamente de pescuit fantomă, stocurile locale de pește pot scădea dramatic, afectând atât ecosistemele, cât și comunitățile umane dependente de pescuit.

Crustacee și scoici prinse în unelte fantomă

Crustaceele precum crabii, homarii și creveții sunt puternic afectate de capcanele fantomă și de plasele de pescuit. Aceste animale sunt adesea vizate de pescarii care folosesc capcane, care pot fi pierdute sau abandonate în timpul furtunilor sau din cauza defecțiunilor echipamentului. Deoarece capcanele sunt concepute pentru a reține crustaceele până la recuperare, capcanele pierdute devin capcane mortale, capturând mai mulți indivizi în timp.

Crabii și homarii prinși în capcane fantomă pot muri din cauza rănilor sau a incapacității de a accesa hrană și oxigen. Pierderea adulților mari care se reproduc pot reduce rezistența și productivitatea populației. Crustaceele, cum ar fi scoicile și scoicile, pot fi, de asemenea, afectate negativ indirect dacă echipamentele de pescuit fantomă deteriorează habitatele de pe fundul mării de care au nevoie pentru a prospera.

Încurcarea păsărilor marine și a echipamentelor de pescuit fantomă

Păsările marine sunt alte victime ale echipamentelor de pescuit fantomă, care se încurcă în ele, mai degrabă decât se capturează. Plasele și undițele pierdute care plutesc lângă suprafață pot agăța aripile, picioarele sau ciocurile, afectând mișcarea și hrănirea. Pentru multe păsări marine, acest lucru duce la înec sau înfometare dacă nu pot zbura sau prinde prada.

Specii precum albatroșii, petrelii și furcații sunt deosebit de amenințate, deoarece își petrec o mare parte din timp în ape deschise, unde plutesc plasele fantomă. Aceste păsări urmează adesea navele de pescuit și pot confunda plasele cu oportunități de hrănire sau locuri de debarcare sigure. Încurcarea în plase provoacă stres sever, răni și moarte, contribuind la scăderea populației speciilor de păsări marine deja amenințate.

Riscurile legate de mamiferele marine și echipamentele de pescuit fantomă

Mamiferele marine precum delfinii, focile, balenele și lamantinii sunt vulnerabile la răniri și moarte din cauza încurcării în echipamentele de pescuit fantomă. Plasele și frânghiile se pot înfășura în jurul înotătoarelor, aripioarelor, cozilor sau gâtului lor, restricționând mișcarea și provocând răni adânci. Mamiferele încurcate suferă adesea de infecții, înot deficitar și vulnerabilitate crescută la prădători.

Speciile mari de balene, precum balenele cu cocoașă sau orcile, se pot încurca în undițe și plase de pescuit abandonate care plutesc în derivă sau sunt prinse lângă fundul mării. Focile și leii de mare rămân uneori prinși sub apă în capcane abandonate. Lamantinii încurcați în echipamente de pescuit se confruntă atât cu stres fizic, cât și cu dificultăți de acces la aerul de la suprafață. Aceste întâlniri cresc stresul și mortalitatea, în special în rândul mamiferelor marine pe cale de dispariție sau cu reproducere lentă.

Recifele de corali și daunele aduse habitatului cauzate de echipamentele fantomă

Echipamentele de pescuit fantomă nu numai că prind animale, dar pot deteriora ecosisteme vitale precum recifele de corali. Plasele și capcanele care se târăsc peste recife rup structurile fragile ale coralilor, reducând complexitatea habitatului și capacitatea recifului de a susține comunități marine diverse. Echipamentele încurcate, lăsate atârnate, pot continua să erodeze coralii, sufocând polipii și împiedicând creșterea.

Distrugerea recifelor de corali dăunează numeroaselor specii care depind de aceste medii pentru hrană, adăpost și locuri de reproducere. Habitatele deteriorate duc la scăderea pe termen lung a biodiversității și a productivității pescuitului. Deoarece creșterea coralilor este lentă, recuperarea după deteriorarea echipamentelor de pescuit fantomă poate dura ani sau chiar decenii.

Țestoasele și amenințările reprezentate de echipamentele de pescuit fantomă

Țestoasele marine sunt grav afectate de echipamentele de pescuit fantomă, în principal prin încurcarea în plase și undițe. Datorită mișcării lor lente și a nevoii de a ieși la suprafață în mod regulat pentru a respira, țestoasele sunt deosebit de predispuse la înec dacă sunt prinse sub apă. Echipamentele de pescuit fantomă pot provoca, de asemenea, răni care le reduc mobilitatea și îngreunează supraviețuirea în sălbăticie.

Țestoasele verzi, țestoasele cățărătoare și țestoasele piele sunt speciile cel mai frecvent încurcate. Întrucât multe populații de țestoase sunt deja pe cale de dispariție sau amenințate din cauza pierderii habitatului și a braconajului, echipamentele fantomă reprezintă o presiune suplimentară care subminează recuperarea lor.

Ramificații economice și ecologice

Captura și mortalitatea continuă cauzate de echipamentele de pescuit fantomă au consecințe economice semnificative. Pierderea productivității pescuitului înseamnă reducerea capturilor pentru pescari, atât în ​​ceea ce privește pierderea speciilor țintă, cât și gestionarea defectuoasă a stocurilor. Pescuitul la scară mică din comunitățile de coastă este deosebit de vulnerabil, bazându-se pe populații marine sănătoase pentru mijloacele de trai.

Din punct de vedere ecologic, mortalitatea nediscriminatorie și prelungită cauzată de echipamentele de pescuit fantomă perturbă rețelele trofice și dinamica populațiilor speciilor. Îndepărtarea prădătorilor sau a prăzii cheie modifică echilibrul ecosistemului, ducând uneori la suprapopularea unor specii și la declinul altora. Daunele aduse habitatelor precum recifele de corali amplifică și mai mult aceste schimbări ecologice.

Eforturi de atenuare a impactului pescuitului fantomă

Recunoscând aceste impacturi, eforturile de reducere a pescuitului fantomă se intensifică la nivel mondial. Se implementează tehnologii precum plasele biodegradabile care se degradează dacă se pierd, urmărirea GPS a echipamentelor pentru a facilita recuperarea și designul îmbunătățit al echipamentelor de pescuit pentru a minimiza pierderile accidentale.

Programele de curățare a deșeurilor marine și inițiativele de recuperare a „echipamentelor fantomă” îndepărtează în mod activ echipamentele de pescuit abandonate din oceane. Cadrele juridice și acordurile internaționale impun din ce în ce mai mult navelor de pescuit să raporteze și să elimine echipamentele în mod responsabil. Campaniile de conștientizare publică vizează, de asemenea, reducerea poluării cu echipamente fantomă prin încurajarea unor practici de pescuit mai bune.

Cum poți ajuta la reducerea impactului echipamentului fantomă

Persoanele fizice pot sprijini eforturile de minimizare a impactului echipamentelor de pescuit fantomă prin:

• Sprijinirea alegerilor sustenabile de fructe de mare pentru a încuraja pescuitul responsabil.
• Participarea la curățarea plajelor și a apei pentru a îndepărta echipamentul pierdut.
• Educarea altora cu privire la pericolele echipamentelor de pescuit fantomă pentru viața marină.
• Sprijinirea politicilor și organizațiilor dedicate conservării marine și reducerii deșeurilor.
• Evitarea achiziționării de echipamente de pescuit fabricate din materiale nebiodegradabile.

Fiecare acțiune ajută la reducerea efectelor ascunse, dar mortale, ale echipamentelor de pescuit fantomă asupra speciilor și ecosistemelor marine.